Over The Counter

„Felicitări pentru alegerea făcută! V-ați ales o profesie deosebită!” Este tot ce-mi mai amintesc din discursul Decanului, de la ceremonia de deschidere.
Au urmat apoi 5 ani de satisfacție, lacrimi, bucurii, teamă, limite depășite, nopți albe și zile și mai albe, emoții, nesiguranță, eprubete sparte, cobai, analize, cozi nesfârșite la balanțe mai vechi decât profesorii, zeci de preparate și sute de ore de căutări la microscop, aburi de cafea ieftină, sandvișuri, conserve, duminici petrecute pe peron, bani de acasă împachetați printre haine…. Au trecut ani de studenție frumoși și grei, în așteptarea zborului final.

Au venit apoi zile în șir de panică și deznădejde, de necunoscut, de debusolare, zile în care nu mai regăseam nimic din fundamentul acestei profesii, nimic din frazele promise de noi la jurământ. Cred ca în orice profesie te așteaptă câteva palme zdravene după absolvirea studiilor aferente. Pentru că se dovedesc prea depășite, prea clasice. Discrepanța dintre facultate și job, pe care am întâlnit-o însă în domeniul medical, e halucinantă.

După absolvire, am fost prinsă în valurile spumoase și amețitoare ale rechinilor de lanțuri (comerciale și, mai deloc, farmaceutice). Am trăit dezamăgirea de a fi fost mult mai apreciată și mai respectată de cadrele universitare, în postura de student, decât acum, farmacist fiind, de către patronii lanțurilor (moștenitori de profesie).
Sunt mulți pacienți care se vor tulbura când vor citi aceste rânduri și care se vor gândi (sper!) de două ori înainte să intre într-o farmacie, însă trebuie să mărturisesc că am trăit momente în care, managerul mi-a schimbat produsul de sub counter, ce urma a fi recomandat, din motive… contractuale, sa zicem.
Marile lanțuri de farmacii ar trebui să își adauge în titulatură și denumirea brandului pe care îl promovează agresiv (ex. „Farmacia Zet – locul unde, indiferent de problemă, îți vor fi recomandate doar produse din gama Igrec”)
E al naibii de greu și de dureros, pentru noi, farmaciștii care îmbrățișăm moralitatea mai mult decât targetul, să menții încrederea unui pacient (câștigată, de asemenea, greu) când acesta te roagă insistent să-i comanzi diclofenacul românesc, căci i-a fost eficient ani de zile, iar tu ridici din umeri, frustrat, știind că managerul tău nu comandă produse atât de ieftine.
Alarmant e și faptul că, din dorința unor câștiguri din ce în ce mai mari, medicamente cu regim special, care necesită obligatoriu rețetă pentru eliberare, sunt vândute (da! vândute, ca portocalele de Craciun) de colegi de-ai mei cu permisiunea managerului (deși la un control avizul ii este ridicat celui care eliberează, nu celui care aprobă): antibiotice, antidepresive, analgezice puternice, celebrul algocalmin, care din 2011 a intrat pe lista medicamentelor eliberate doar cu prescripție. În această situație, pacientul are cel mai mult de suferit, deoarece este dezinformat și derutat. El va alege totdeauna farmacia cu „angajați cumsecade”, dispuși să elibereze oricând 3-4 pastile de ampicilină, argumentându-le ferm că-i sunt suficiente pentru o durere cruntă de dinți. Prin comparație, cum suntem catalogați noi, ceilalți farmaciști, care ne încăpățânăm să cerem rețetă pentru o banală codeină, mai ales că toată viața și-au tratat tusea cu ea, fără nici o prescripție?

Oameni buni, vânătorii de targete ne fură și ultima doză de moralitate, aruncă la pământ profesia noastră și ne strivește valorile, transformându-ne într-o turmă de vânzători hipnotizați.

Sursă  foto: 
http://pqliving.com/chinatown-walgreens-7th-and-h-st-nw-opens-today-march-21/

(Visited 73 times, 1 visits today)

6 thoughts on “Over The Counter

    1. Bună, Diana!
      Poate pentru că eu sunt direct implicată în acest sistem? Văd, ca de altfel mulți colegi de-ai mei, lucruri care fac rău pacienților, dar asupra cărora nu avem nici o putere. O seară frumoasă!

  1. Din fericire intru foarte rar în farmacii și atunci doar pentru banalul antinevralgic sau paracetamol. Nu m-am gândit până acum la ceea ce prezinți tu aici pentru că ”le aveam pe ale mele”… Exact așa este și în sistemul bancar, la un alt nivel de percepție (mai elaborat și mult mai ascuns). Oameni care vin să își deschidă un simplu depozit se trezesc, în locul depozitului, cu produse sofisticate pe care nu le înțeleg cum ar fi unități la fondurile de investiții. Pensionari care vor un simplu credit pentru cumpărarea unui frigider nou se trezesc cu internet banking pe care nu știu să îl folosească dar pentru care plătesc comsion lunar. Și multe alte exemple, toate din cauza targetului pe care îl au consilierii și a campaniilor în derulare.

    1. Mulțumesc pentru precizări, cum spui și tu: bănuiești, dar parcă n-ai crede până nu îți confirmă cineva din interior.
      Din păcate, trăim într-o lume a cifrelor care dezumanizeaza.
      Din cate am înțeles, ai părăsit domeniul bancar. Felicitări pentru curajul de a-ți schimba drumul!
      Și muuult succes pe blog!
      Toate cele bune!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *