Să ne pregătim corespunzător de sărbători

Nu, nu mă refer la rețete de cozonaci sau pască, ori la rutina de curățenie de dinainte de Paște. Mă refer la trusa pe care ar trebui să o avem lângă noi în perioada meselor festive, pentru a nu ne număra printre cei care apelează Serviciul de Ambulanță.
Se știe că mâncarea tradițional românească, pe care o punem pe masă de Paște sau de oricare altă sărbătoare, nu este tocmai una ușoară și prietenoasă cu stomacul.
Despre combinațiile-bombă am tot auzit discutându-se în ultimii ani, dar parcă nu ne îndurăm să nu gustăm de Paște și din sarmale, și din drob, și din pastramă, și din plăcinte, și din vin, și… din ce mai vreți voi.

Dau aceste exemple, luând în calcul doar indivizii sănătoși, fără afecțiuni cronice. Chiar și în cazul acestora, combinațiile carbohidrați cu proteine, amidonoase cu proteine sau fructe cu legume ori proteine, rămân tot combinații proaste din punct de vedere al digestiei și disconfortului abdominal.

Dacă ar fi să vorbim însă despre patologiile aparatului digestiv, specifice sezonului de primăvară, lucrurile se complică. Cu toții știm că ulcerele și gastritele se reactivează, iar hiperaciditatea stomacului crește. Dacă la aceste probleme, contribuim și noi cu o alimentație irațională sau cu excese, cu siguranță vom ajunge pe mâna medicilor.
Nu voi insista în acest articol pe generalități acestor afecțiuni atât de frecvente în rândul romanilor; găsiți aici mai multe informații generale.

Intenția mea este să aduc în fața voastră, prin acest articol, indicații mai puțin cunoscute, pe care de multe ori din păcate, nu le primim în farmacie (de ce? e greu de spus, eu mi-am mai exprimat părerea și cu altă ocazie referitor la anumite categorii de farmacii din Romania).
Luând exemplul meselor copioase și haotice de sărbători, toată lumea „se aprovizionează”  cu Colebil și Ranitidină (cine n-a auzit de ele). Problema este că, din tendința de a umple sacoșa pacientului cu cât mai multe medicamente (pentru că patronii lanțurilor de farmacii amenință cu penalizări dacă valorea/bon nu este cât mai mare), unii farmaciști uită să ofere și consiliere pacienților.
În momentul în care pacientul face aprovizionarea pentru trusa medicală de acasă, rolul farmacistului este de a da/nota măcar o informație pentru fiecare medicament în parte.
Revenind la exemplul de mai sus, nu de puține ori am auzit „iau Ranitidina doar atunci când am arsuri”. Total greșit!

Tocmai de aceea, voi face o listă de recomandări.

1. Arsurile gastrice ocazionale (provocate de mesele copioase și de creșterea secreției de acid la nivelul mucoasei gastrice) se tratează cu pansament gastric (medicament care neutralizează, antiacid ): Dicarbocalm, Rennie, Maalox (sau alte combinații de săruri de calciu, magneziu, aluminiu).

  • se administrează doar la nevoie, imediat după masă, efectul durând câteva ore
  • sunt masticabile (deci nu le înghițim cu apă)
  • în cantități mari (cele cu conținut ridicat de calciu) pot favoriza constipația, deci atenție la numărul de comprimate/zi
  • în cazul persoanelor cu medicație pentru afecțiuni cronice (hipertensiune, diabet etc.), e obligatoriu ca antiacidele să se administreze la cel puțin două ore distanță de celelalte medicamente, pentru a nu le modifica absorbția, și implicit, concentrația
  • această categorie poate să facă parte din trusa medicală de urgență a unei familii


2. Hiperaciditatea gastrică care persistă o perioadă îndelungată și este asociată cu gastrita, de exemplu, se tratează, conform schemei date de medic, cu inhibitoare ale secreției de acid gastric, de tip Omez, Nexium, Ranitidina.

  • tratamentul este de lungă durată, nu se administrează ocazional
  • de obicei, se administrează pe stomacul gol cu jumătate de oră înainte de masă
  • medicul personalizează schema de tratament pentru fiecare pacient în parte, intervalul și frecvența de administrare
  • tratamentul nu se întrerupe niciodată brusc, ci treptat, pentru a evita efectul rebound, care duce la reapariția violentă a simptomelor
  • această categorie nu ar trebui să facă parte din trusa medicală de urgență a familiei; deci nu vom lua Ranitidină după masa copioasă de Paște! 


3. „Colesterol mărit” (nu e tocmai o exprimare medicală corectă, dar am ales să o folosesc,  deoarece așa sunt cunoscute hiperlipidemiile de către pacienți ) se tratează/menține în parametri acceptabili cu hipolipemiante care reduc nivelul anormal de mare al lipidelor din sânge (colesterol, trigliceride)

  • conțin combinații de acizi grași Omega 3,6,9,  fosfolipide și antioxidanți
  • capsulele se iau cu apă, de obicei în doua parte a zilei.
  • efectul nu este unul de tip imediat, ci unul de menținere a unei concentrații optime; curele de tratament ar trebui să fie de 3 – 6 luni, urmate de o pauză de o lună de zile și repetare
  • deși se încadrează în categoria medicației de lungă durată, această categorie trebuie să facă parte din trusa medicală a unei familii, deoarece valorile mari ale lipidelor pot cauza multe alte probleme de sănătate (ateroscleroza, hipertensiune) ; în plus, ultimele statistici indică o creștere îngrijorătoare a acestor probleme la pacienții tineri.


4. Toxiinfecții alimentare, scaune diareice, vărsături în cazul adulților se tratează cu antiinfecțioase intestinale + inhibitoare ale mobilității intestinale, de tip Furazolidin, Loperamid (Imodium, Lopedium)

  •  În cazul copiilor mici, se impune prezentarea la medic! 
  • tratamentul de urgență, pentru încetinirea tranzitului: 2 cpr de Loperamid (Imodium, Lopedium), urmat de 1 cpr după fiecare scaun diareic. Deci nu se ia la ore fixe! 
  • tratament de susținere, obligatoriu împreună cu cel de urgență, presupune: Furazolidin (sau alte recomandări ale personalului medical) la un interval de 6 ore (deci 4cpr/zi), minim 3-5 zile
  • se impune refacerea echilibrului hidroelectrolitic prin administrări constante de lichide/ceaiuri ușor indulcite/săruri minerale, vitamine efervescente
  • se evită lactoza, preparatele fierbinți sau reci, cafeaua, ciocolata, mierea
  • această categorie de medicamente ar trebui să se găsească în trusa medicală a oricărei familii

5. Digestie dificila, dureri în capul pieptului, senzație de plin, acestea sunt, din nou, simptome prezentate pe înțelesul oricărui pacient. Medicația corespunzătoare cuprinde: coleretice (substanțe care stimulează secreția bilei) și colecistokinetice (substanțe care favorizează golirea vezicii biliare).

  • din prima categorie prezentată, face parte Anghirolul, care are efect coleretic, tocmai de aceea se administrează cu 30 de minute înainte de masă, pentru a avea suficient timp ca să stimuleze secreția biliară. Se pot face cure de câte 20 de zile, cu 1-2 cpr X 3/zi.
  • binecunoscutul Colebil are efect colecistokinetic, dar și slab coleretic și antiseptic biliar, de aceea se administrează imediat după masă (1-2 cpr). La fel se va administra și Fiobilinul
  • important de știut, nu orice senzație de gheață sau vărsături se asociază cu probleme biliare. Uneori, în spatele acestor simptome se poate ascunde o hiperaciditate gastrică sau probleme ale sfincterului Cardia, care permit reîntoarcerea acidului răspunzător de senzația de arsură pe gât.
  • categorie care nu trebuie să lipsească din trusa familiei, mai ales de Paște.

Acest articol nu încurajează automedicatia, ci doar explică erori frecvente în administrarea anumitor medicamente! 
Articolul conține informații generale, care nu pot substitui un consult la medicul specialist. De asemenea, pentru mai multe informații privind posibilele interacțiuni medicamentoase, întrebați farmacistul Dvs de încredere! 

(Visited 79 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *