Care e cel mai potrivit cadou pentru o gravidă?

„Patru luni am reușit să te alăptez, mamă, căci eu am fost slabă dintotdeauna și nu am avut lapte bun. Nu erai tu prea mâncăcioasă, dar cu siguranță, nu te săturai din laptele meu. În plus, de la patru luni te-am lăsat la bunica – așa era pe vremea lui Ceaușescu, mai mult de patru luni nu primeam concediu. Iar din acel moment, ai trecut pe lapte de capră și mere cu biscuiți. Și n-ai pățit nimic, uite ce mare și sănătoasă ai crescut!”

Sunt vorbele mamei mele, amintindu-și de începutul anilor ’80 și de experiența sa de tânără mamă, temătoare și privată de informatie, dar care se încadra perfect în tipologia acelor vremuri, în acel „pat al lui Procust” impus de regimul comunist. În acea perioadă, orice idee neobișnuită sau prea îndrăzneață, era privită cu suspiciune. Cine ar fi fost interesat de cursuri de puericultură, plan de naștere, consultanță în alăptare, attachment parenting sau crize de tantrum, în condițiile în care pâinea se dădea pe cartelă?

În momentul în care am aflat că voi fi mamă, am simțit binecuvântare și multă responsabilitate. Am încercat să descopăr și să citesc cât mai mult despre ceea ce aveam să aflu că se numește parenting necondiționat. Am răsfoit publicații dedicate breastfeedingului, am participat la seminarii și conferințe, am început să-mi vizitez prietenele mămici pentru a învăța din fericirea și din greșelile lor.

Iar spre marea mea bucurie, o prietenă a sufletului meu mi-a oferit cel mai frumos dar pe care îl poate primi o mamă la început de drum: un curs de alăptare cu un consultant acreditat.

Cea mai bună investiție / cadou pentru o gravidă, care așteaptă primul copil, ar putea fi un un astfel de curs. Probabil că bunicile sau mătușile vor ridica sprânceana la această sugestie, deoarece biberoanele și compleurile cu căciulițe și bavete sunt cadouri mult mai „utile și palpabile” decât un voucher pentru astfel de servicii.☺

Prima idee despre ceea ce înseamnă o alăptare exclusivă, mi-am format-o din cărți (a se citi Ghidul pentru alăptare, al dr. Jack Newman și nu Mama și copilul, al lui Emil Căpraru). Însă în cele trei-patru ședințe ale unui curs, cantitatea de informație depășește orice carte. Cifrele și statisticile au trecut prin fața ochilor mei pur informativ, denumirile medicale, de asemenea. Însă impactul emoțional, curajul și determinarea pe care ți le poate transmite un astfel de specialist sunt cele care se impregnează puternic în memorie pentru a te ajuta în primele clipe în care îți primești bebelușul în brațe. Datorită consultantului meu mi-am setat în căpșor “Eu pot! Eu vreau să îmi alăptez copila!”, iar atunci când a venit momentul (dumnezeiesc!) de a-mi pune bebelușul la sân am simțit că voi reuși.
Orice mamă e capabilă să își hrănească pruncul (cu excepția câtorva cazuri medicale care fac imposibilă alăptarea). Idei că „nu se satură”, „nu ai suficient lapte” sau „laptele nu e gras” sunt pe cât de vechi, pe atât de false. Unele dintre ele mi-au fost adresate și mie în primele zile de după naștere, amenințându-mi încrederea în mine.
M-am lăsat însă ghidată de propriul meu copil, am fost atentă la cerințele lui și am aplicat tot ce am învățat la curs. Astfel, eu nu am trecut prin furia laptelui (pentru că am identificat imediat simptomele), nu am avut ragade (pentru că am insistat ca bebe să prindă corect mamelonului), nu am avut noduli (prin schimbarea poziției de supt a copilului am golit întotdeauna eficient sânul), nu am simțit depresia post-partum (alăptarea și contactul piele pe piele cu bebelușul sunt adevărate antidepresive), am pierdut destul de repede kilogramele rămase după naștere (pentru că alăptatul slăbește).

Ceea ce am învățat de la specialistul în alăptare, a reprezentat argumentul pe care m-am bazat de fiecare dată când încrederea mea a fost bombardată.
Astăzi, după un an și șapte luni, pot spune că experiența alăptatului încă face parte din viața noastră, în cel mai plăcut și armonios mod.

Later edit: Povestea noastră de alăptare a scris pagini frumoase până aproape de 27 de luni. Ne amintim împreună de acea perioadă, ducem dorul momentelor de liniște și de intimitate, dar suntem la fel de entuziasmate și de noile aventuri din viața noastră de mamă și fiică.

Articolul e scris cu ocazia săptămânii internaționale a alăptării ce marchează fiecare început de august.