Eu aveam grădină cu frăguțe, ei au festivaluri

Stăteam cu picioarele atârnate și băteam cu călcâiul penultima treaptă de lemn. Așa cum fac mai toți copiii. De bucurie, de plictiseală, de nevoie de ritm. De acolo, de sus, vedeam pădurea pătată de cer venind în valuri la picioarele mele. Și o ascultam cum se spărgea în sunetul de citiți continuarea…