
Noi suntem apă
La naștere suntem apă într-un procent de 80%. Până la vârsta de 1 an, procentul scade la 65%, iar la maturitate aproximativ 60% din corpul nostru este format din apă. Și pentru a supraviețui, zilnic avem nevoie de o anumită cantitate de apă. Alimentele pe care le consumăm ne asigură o mică parte din acest necesar, de aceea, cel mai important rol îl are apa potabilă.
Celulele corpului uman au un conținut mare de apă. Potrivit publicației Journal of Biological Chemistry, creierul și inima conțin 75-80% apă, iar plămânii, aproximativ 83% apă. Pielea conține 65-70% apă, mușchii și rinichii 75-80% apă, până și sistemul osos este format din apă în proporție de 20-25%.
Motivația științifică
Aproape toate procesele metabolice ale organismului depind de apa celulară, care este dependentă de apa pe care noi o consumăm. Pornind de la bolul alimentar care are nevoie de salivă pentru a înainta din cavitatea bucală, prin esofag, spre stomac, ajungând la mecanismul complex de digestie și absorbție al nutrienților din hrană, transportul lor prin circuitul sangvin la organele țintă și încheind cu eliminarea toxinelor din corp, toate aceste procese depind de osmolaritatea celulară, strâns legată de cantitatea de apă ingerată.
Mai sus am descris procesul digestiv, dar gândiți-vă că și celelalte sisteme din corp funcționează în aceeași dependență. Și sistemul locomotor depinde de apă. O hidratare optimă asigura lubrifierea articulațiilor. Sistemul imunitar, care depinde de circulația sângelui pentru procesele de activare și direcționare a celulelor imunocompetente (anticorpi, limfocite T) către zonele/organele afectate, funcționează în parametri optimi doar dacă organismul este hidratat corespunzător, zi de zi.
Termoreglarea sau menținerea corpului la o temperatură optimă pentru desfășurarea proceselor metabolice are loc în hipotalamus , o parte a creierului. Am amintit mai sus că 80% din creier este apă, prin urmare orice activitatea a creierului este dependentă de cantitatea de lichide ingerare: concentrarea, vorbirea, auzul, vederea, coordonarea – toate sunt afectate de un aport scăzut de apă.
Respect pentru propriul corp
Având aceste explicații științifice (ce am punctat eu mai sus reprezintă doar vârful icebergului), invitațiile publice de a consuma apă nu sunt doar simple mofturi de viață boemă. Educația sanitară începe din familie, prin imitarea comportamentului adulților, apoi continuă în comunitate și în societate, prin adoptarea unui stil de viață sănătos.
Atenția acordată hidratării corespunzatoare este un semn de respect pentru propriul corp, așa cum sunt și spălatul mâinilor, periajul dinților, somnul sau exercițiile fizice zilnice. Iar copiii noștri nu au nevoie de multe explicații, ci de exemplele constante ale părinților.
Un pahar cu apă mereu prezent pe masa de lucru a părintelui este un indiciu pentru copil despre pauzele de hidratare din timpul activităților.
O sticlă de apă pusă zilnic în geantă sau ghiozdan indică buna organizare a părintelui în planificarea task-urilor zilnice.
Iar o invitație la masă (de preferat, acasă), la care ținem cont ca alimentele lichide să nu depășească 25% din totalul preparatelor (pentru o digestie optimă), poate fi considerată o formă de conectare și iubire între părinți și copii.
Semne de deshidratare
Specialiștii spun că, atunci când apare senzația de sete, procesul de deshidratare deja a început. Din acest considerent, recomandarea lor este de a bea regulat apă pe parcursul unei zile și nu doar atunci când ne este sete.
Bineînțeles că, cel mai frecvent, vorbim de deshidratare ușoară a organismului (în timpul programului de serviciu sau pe parcursul orelor de școală) care se manifestă prin uscăciunea gurii, scăderea capacității de concentrare, instalarea oboselii în timpul zilei și iritabilitate.

Sfatul farmacistului: deshidratarea poate constitui uneori un caz de urgență medicală, atât la copii, cât și la adulți.
Câtă apă se recomandă să consumăm?
Necesarul zilnic variază în funcție de vârstă, de sex și de intensitatea activităților desfășurate. O femeie are nevoie de aproximativ 2L de lichide/zi, pe când un bărbat trebuie să consume minim 3L lichide/zi.
La copii necesarul de apă diferă în funcție de vârstă. Până la 6 luni, sugarul alăptat exclusiv sau hrănit cu formulă de lapte nu are nevoie de nici un alt preparat (aliment sau băutură). După această vârstă, atunci când se recomandă diversificarea bebelușului, apa minerală plată poate fi introdusă treptat în rutina zilnică, în cantitate mică (câteva înghițituri) pentru a potoli setea între mese.
- Personal, am oferit copiilor mei apă minerală plată direct din căniță, evitând biberoanele sau sticlele cu pai. De ce am procedat în acest fel? Pentru a-i învăța pe cei mici să se bucure cu adevărat de apă (în ciuda deselor accidente pe haine). Ulterior, medicul dentist mi-a confirmat că acest obicei de a soarbe apa direct din ceașcă sau pahar este optimă pentru dantura copilului. Suptul lichidelor din biberon sau pai favorizează deformarea danturii și îngreunează pocesul de masticație.
După vârsta de 1 an, când în alimentația copilului apar multe alimente/preparate solide, cantitatea de apă trebuie crescută progresiv, în funcție de ritmul de creștere, de mobilitatea copilului, de anotimp. Astfel că, la varsta de 3 ani, recomandarea este de aproape 1L/zi.
- La această vârstă, care în cazul copiilor mei a corespuns cu înscrierea la grădiniță, mi-a fost mai greu să le monitorizez cantitatea de lichide consumate zilnic. A fost perioada în care ei au renunțat parțial la hidratarea cu paharul în favoarea sticluțelor etichetate de la grădiniță. Deși, în general, a existat o bună comunicare cu personalul didactic referitor la „A mâncat azi ceva? Câtă apă a băut?”, recunosc că am devenit mai liniștită pe măsură ce micuții mei au crescut și au început să-mi comunice chiar ei astfel de detalii.
Între 4-8 ani, necesarul de apă este de 1,2L/zi.
- Fiica mea, care se apropie de 7 ani, reușea să bea destul de des, în cele 4 ore petrecute la școală, jumătatea de litru de apă minerală plată pe care i-o puneam dimineața în ghiozdan. Astfel că, până la sfârșitul zilei, depășea pragul de 1L de lichide. Acum, când studiază de acasă, cantitatea de apă a scăzut în lipsa pauzelor din curtea școlii ( bune surse de alergat 😊). Însă, pe parcursul zilei, am grijă permanent să suplimentez cantitatea totală de lichide prin supe, ciorbe, preparate cu lapte sau limonade (preferatele ei).
După 9 ani apare recomandarea diferențiată de gen: fetele între 9-13 ani ar trebui să consume 1,3L-1,5L/zi, iar băieții de aceeși vârstă între 1,5L-1,7L/zi.
Sfatul farmacistului: Acestea sunt niste recomandări. Nu trebuie să uităm că fiecare copil este unic și fiecare organism are propriul ritm de creștere și dezvoltare. Nu trebuie să ne încadrăm copiii în șabloane nutriționale. Ele sunt formulate de specialiști cu scopul de a ghida părinții.
Calitatea apei
Dacă am discutat despre importanța apei în viața noastră, e momentul să discutăm și despre calitatea apei pe care o bem.
Puțurile, fântânile și apa de la robinet sunt primele alegeri pentru multe familii din România. Instituțiile statului, care au competențe în domeniul sănătății publice, nu prioritizează importanța informării populației.
De exemplu, apa din fântâni cu care multe familii pregătesc mâncarea bebelușilor, poate conține substanțe chimice (nitrați sau nitriți – folosiți în agricultură și care ajung în pânza freatică) sau microorganisme patogene (bacterii sau protozoare). Acestea produc tulburări gastrointestinale, manifestate prin vărsături și diaree, foarte periculoase pentru un sugar. Cu cât copilul este mai mic, cu atât mai repede se produce un dezechilibru hidroelectrolitic ce poate pune viața în pericol.
Lăsând la o parte pericolul bacteriologic al apei netestate din puțuri și fântâni, mai există un aspect important despre care trebuie să discutăm – duritatea apei. Asta înseamnă că apa conține o cantitate mare de minerale (în special, săruri de calciu și magneziu) care, în timp, pot afecta funcționalitatea aparatului renal.
Apa de la robinet poate conține reziduuri de metale grele, calcar sau nitrați. Dacă pentru distrugerea bacteriilor (E.coli, Salmonella), apa de la robinet este supusă procesului de clorinare (dezinfectare), în cazul primelor substanțe metoda nu este eficientă.
Pentru rezidurile de cupru și plumb provenite din instalații, specialiștii ne sfătuiesc să lăsam apa de la robinet să curgă înainde de a bea, dacă instalația nu a mai fost folosită pe parcursul ultimelor șase ore. Explicația este intuitivă: depunerile de metale care se acumulează de-a lungul țevilor ajung în paharele noastre.
O altă soluție ar putea fi utilizarea filtrelor pe bază de carbon activat care adsorb pe suprafața lor aceste impurități metalice. Atenție! Acestea trebuie schimbate periodic și nu sunt eficiente pentru microorganisme și nitrați.
În cazul în care apa de la robinet conține nitrați (care în organism se transformă în derivați de nitriți cu potențial cancerigen), singura metodă eficientă este purificarea apei cu un sistem de filtrare prin osmoză inversă.
Apa minerală este o apă pură din punct de vedere microbiologic, care provine de la un izvor natural (dintr-o zonă montană protejată) și care conține diferite săruri minerale (derivați de sodiu, de magneziu, de calciu) sau gaze (dioxid de carbon). Originea rocilor unde se formează aceste izvoare influențează compoziția apelor minerale ( sodice, sulfatate, hidrogenocarbonate). Din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit apele minerale (intern sau extern) pentru că au observat că au anumite efecte terapeutice.
Cantitatea de sărurile minerale dizolvate în apele de izvor determină mineralitatea. Chimiștii traduc acestă proprietate printr-un parametru numit reziduu sec sau TDS (total dissolved solids), adică partea solidă formată din minerale care rămâne după evaporarea la 180°C unui litru de apă.
În funcție de valoarea obținută, apele sunt clasificate în
- ape cu o mineralitate ridicată (peste 1500mg/L reziduu sec)
- ape cu o mineralitate medie (între 500-1500mg/L reziduu sec)
- apele oligominerale (între 50-500 mg/L reziduu sec ) – recomandată de OMS pentru consum
- ape cu mineralitate foarte scăzută (sub 50mg/L reziduu sec)
Apa oligominerală este cunoscută și sub denumirea de apă minerală plată sau apă de masă. Etimologic, oligo provine din grecescul olígos ( ὀλῐ́γος ) care se traduce prin „puțin”.
Din punct de vedere medical, aceasta este o apă hipotonă, aspect care o face să fie rapid absorbită la nivel celular. De asemenea, este filtrată ușor la nivelul aparatului renal și eliminată rapid. Asta însemană că are un efect diuretic foarte bun.
Un exemplu de apă naturală oligominerală este apa Aquatique, care este extrasă din rezervația naturală Abruptul Prahovean. În 2016, aceasta a primit distincția de #1Brand for kids by Forbes, fiind votată de un eșantion reprezentativ de mămici din România.
Ideală pentru bebeluși
- Aceasta are o mineralizare redusă, de 98mg/L ceea ce o face sigură pentru consumul zilnic al copiilor.
- Societatea Română de Pediatrie recomandă apa oligominerală Aquatique pentru prepararea formulelor de lapte și a meselor principale.
- Ideală pentru bebeluși, ea se poate administra sugarilor începând de la vârsta de 6 luni, între mese, pentru potolirea setei.
- Pentru copiii mai mari, noua sticlă cu capac sport este ideală de luat în rucsac sau în parc.
Recomandată pentru toată familia
- Este notabil conținutul scăzut în sodiu, benefic persoanelor cu regim hiposodat.
- Datorită hipotonicității sale, apa Aquatique este recomandată persoanelor predispuse la retenție de apă.
- Este potrivită în curele de detoxifiere, datorită efectului diuretic.
Provocarea Aquatique
Deoarece nutriția corectă și hidratarea sunt importante pentru menținerea unui stil de viață sănătos, Aquatique m-a provocat să povestesc despre preparatul preferat al copiilor mei, pe care îl fac cu ajutorul apei oligominerale Aquatique. Exceptând limonadele cu miere, pe care ai mei copii le adoră, supele cremă (de roșii, de fenicul sau de dovleac) sunt următoarele pe lista preferințelor.
Vă invit și pe voi să îmi scrieți ce preparate au succes în farfuria celor mici?