Întâmplarea a făcut ca această zi să ne găsească departe de Bucureștiul sufocant, într-un oraș verde și liniștit, cu oameni tineri și mulți bebeluși. Spun asta, pentru că ieșirea de ieri, din parcul central, m-a făcut să mă întreb dacă natalitatea mai este o problemă în România.
A fost 1 iunie, într-adevăr, însă cărucioarele și bicicletele de copii aglomerau aleile parcului, asemănător pietonilor bucureșteni care trec prin fața magazinului Unirea, la orele de vârf. E îmbucurător, căci concluzia e simplă: lumea e mai frumoasă cu copii!

Însă povestea mea are și o latură neplăcută, neînsemnată pentru un adult, dar vitală pentru un copil, deoarece bagajul dobândit în copilărie, îl va însoți toată viața. Exceptând copiii plimbați în cărucior, care beneficiau de umbra și protecția acestuia, am văzut mai mult de jumătate dintre cei măricei, alergând și jucându-se direct în bătaia soarelui, fără o protecție pe cap sau ochelari. Știu, și eu am un copil drăgălaș, cu bucle frumoase în vântul cald de început de vară, cu care duc lupte grele pentru a obține acordul unei plimbări cu pălărie sau șapcă. Dar perseverența în comunicare (nu bruscarea sau obligarea) duce discuțiile în sensul dorit de mine. În jurul orei 11, când noi ne îndreptam spre casă, parcul era luat cu asalt de părinți și copii, dornici de verde cald. Presupunând că spray-ul sau crema de protecție nu le lipsea din rucsac, ca și sticla de apa, de altfel, tot găsesc nepotrivită lăsarea copiilor în soare, la groapa cu nisip sau la spațiu special de joacă, fără ceva care să protejeze capul și ceafa celor mici. Nu vreau să deschid acum subiectul locurilor de joacă, amenajate de primării în spatii care nu beneficiază deloc de umbră; cred că ați văzut cu toții și prin București astfel de locuri. Revin și insist pe rolul părintelui de a echipa, hidrata și proteja corespunzător copiii, ținând cont și de orele de expunere potrivite.

Pentru o înțelegere mai ușoară, punctez mai jos câteva aspecte de care părinții ar trebui să țină cont și pe care ar trebui să le aplice întregii familii, nu exclusiv copiilor.
- intervalul orar în care se recomandă evitarea expunerii directe și prelungite la soare este 11.00 – 17.00;
- hainele adecvate sunt cele din materiale ușoare și culori deschise (chiar și în cazul copiilor care se murdăresc excesiv – mai bine o pată de iarbă pe pantalonii albi, decât o supraîncălzire a corpului);
- hidratarea frecventă cu apă sau fructe proaspete (a se evita, pe cât posibil, orice băutură îmbuteliată, cu conținut ridicat de zahăr) ;
- protecția solară cu cremă sau spray, care să aibă minim 30 SPF (pentru copii) și minim 15 SPF (pentru adulți);
- aplicarea cremelor (care au în compoziție filtre chimice) cu cel puțin 10-15 minute înainte de expunerea la soare, pentru a avea timp să se absoarbă în piele și replicarea la fiecare două ore. În cazul produselor care conțin filtre minerale (și pe care le recomand pentru copii ! ), aplicarea se face chiar înainte de expunere, deoarece acestea nu se absorb în piele, ci rămân ca o peliculă albicioasa la suprafața pielii, reflectând razele soarelui. Repetarea aplicării se impune și aici, la fiecare două ore sau, după caz, la fiecare ieșire din apă. Indiciu: oxidul de zinc și dioxidul de titan sunt filtre minerale.
- folosirea produselor dermatocosmetice, care oferă atât protecție UVB (razele care provoacă înroșirea pielii și arsurile), cât și protecție UVA (raze care nu produc la suprafața ceva sesizabil, dar care au efecte dramatice în profunzimea pielii – îmbătrânire celulară, radicali liberi, cancer de piele). Din fericire, de cel de-al treilea tip de radiații solare, UVC, suntem protejați de stratul de ozon.
- insist pe protecția solară chiar și în zilele înnorate, deoarece radiațiile UVA trec și prin nori;
- un produs cu indice de protecție solară 15, va proteja în proporție de 95%, unul cu SPF 30 va proteja 97%, iar cel cu SPF 50 va proteja 98%. Se vede clar că relația nu este proporțională. De aceea, recomandarea mea este SPF 30, deoarece efectul produselor cu SPF 50 este insesizabil superior, dar cantitatea de ingrediente, cu mult mai mare.
- măsurile de calmare în caz de arsură pe care le recomand sunt: răcorire pielii cu comprese de apă de mentă sau mușețel, gel de aloe vera, panthenol, extract de castravete. Insist pe gelul de aloe vera ca fiind cel mai bun calmant al pielii (arsuri, răni superficiale, iritații).
Mai ales acum, cand nu ti se „pare” ca soarele ar fi foarte puternic. Iar urmarile nu intarzie sa apara, iar in cazul copiilor sunt cu atat mai mari.
Ai dreptate, asta e capcana zilelor de inceput de vara, cand putin vant si un strop de norisor iti dau senzatia ca e imposibil sa te „arda” soarele. Daca pana sa apara copilul meu, aveam momente de „scapari” si de neglijenta in ceea ce priveste rutina de protectie solara, acum lucrurile s-au schimbat, pentru ca doar prin puterea exemplului, reusesc sa conving. Toate cele bune, Cristina! Si bronz sanatos si frumos!
Am si eu o dilema… cu cata crema de protectie solara ai fost data ca si copil, cat de mult te-ai jucat la umbra in copilarie si cate sticle cu apa aveai cu tine la joaca? Eu as putea raspunde cu mana pe inima 0, foarte putin si 0. Si nu am facut insolatie, nu am pielea arsa, etc etc. Asa ca tare mi-e ca toate aceste „tristeti” fac parte din categoria mamelor supra-protective de noua generatie…
Buna, Andreea! Iti multumesc pentru opinie! Sunt multi factori care pot influenta „rezultatul” efectelor nocive ale expunerii prelungite la soare: fototipul pielii (culoare, grosime), altitudine, interval orar, bagaj genetic. Daca mi-am permis sa fac recomandari „supra-protective”, m-am bazat pe experienta pe care o am ca specialist in domeniul medical, experienta care mi-a intarit convingerea ca preventia te poate tine departe de medici si farmacisti. Am scris articolul la putin timp dupa ce o persoana draga a fost diagnosticata cu cancer de piele. In acest caz, „bagajul” arsurilor din copilarie a contribuit. Toate cele bune!
Pingback:Îndreptar de reguli estivale (pentru familiile cu copii) | Catinca Vlad