Între moderație și exces există Lagom

Nici prea puțin, nici prea mult. Nici prea rural, nici prea urban.

Ca să înțelegeți la ce se referă titlul acestui articol, vă voi spune încă de la început că Lagom (pronunțat [ˈlɑ̀ːɡɔm]) reprezintă un concept suedez care, în ultimii ani, a devenit popular în întreaga lume.
Lagom înseamnă „atât cât trebuie, nici prea mult, nici prea puțin”.

Pe cât de scurt este cuvântul acesta, pe atât de complexă este semnificația lui. Termenul derivă dintr-o expresie folosită de vikingi care se referea la băutul din corn, astfel încât fiecărui membru să îi revină o porție egală (lag – echipă, om – în jurul, despre). O traducere forțată a contrucției lagom ar putea fi „în concordanță cu bunul simț”.

Lagom înseamnă un stil de viață bazat pe echilibru. Fără a îmbrățișa minimalismul sau rudimentarul, se renunță la exces și haos, iar cantitatea este înlocuită de calitate. Fie că vorbim de viața personală, de obiceiuri și obiecte, de oamenii cu care ne înconjurăm, această filozofie suedeză este o invitație la reflectare și cunoaștere a fericirii interioare. 

 

Cum găsim  e c h i l i b r u l  în fiecare aspect al vieții?

Obiectele din jurul nostru

Trebuie să recunoaștem că fiecare dintre noi are acasă obiecte cumpărate impulsiv, din motive de „promoție” sau de „trend”. În ultimii ani, segmentul de decorațiuni pentru casă și grădină a luat o amploare foarte mare. Luăm idei de pe Pinterest cum să redecorăm locuința, primim emailuri cu reduceri targetate de la magazinele online, cumpărăm de fiecare dată când auzim black friday. E în firea noastră să consumăm mai mult și nu mai puțin.

Atunci când am trecut de la o locuință mică la una cu mai multe camere, am pornit caruselul cumpărăturilor cu mult entuziasm. Știind că spațiul nu mai reprezenta o problemă, am reușit să strâng atât de multe „capcane” decorative, încă mă întreb dacă astăzi chiar am nevoie de toate.

Sociologii numesc acest comportament efectul Diderot: achiziția unui lucru nou creează, de cele mai multe ori, o spirală a consumului, ceea ce conduce la achiziționarea și mai multor lucruri noi. Ca rezultat, ajungem să cumpărăm lucruri de care sinele nostru nu avea nevoie anterior ca să se simtă fericit sau împlinit.
În acest mod aducem și mai mult stres în viața noastră, sufocând simplitatea cu haos.

 

Ce putem face?

⇒ Ar trebui să păstrăm doar acele piese care ne definesc viața, care ne sunt necesare pentru confort, dar care sunt durabile, naturale și în armonie cu mediul.
⇒ Nu trebuie să înțelegem că aglomerația este un lucru rău – dacă asta înseamnă rafturi pline de cărți, este în regulă, atâta timp cât acele cărți ne sunt folositoare. Dar dacă biblioteca personală este plină cu cărți de pe care nici măcar nu am desfăcut ambalajul de protecție, achiziționate doar pentru că le-am văzut la prietenii noștri, atunci suntem departe de filozofia Lagom.

 

 

Paleta naturală de culori

Estetica suedeză constă în mod obișnuit într-o paletă modestă. Design-ul încăperilor promovează pacea și liniștea cu sine, de aceea se folosesc culori pastelate, tonuri neutre (alb, bej, gri natural) și, neapărat, verde. Acesta răsare din ghivecele cu mentă, busuioc, rozmarin sau orice altă plantă aromatică, care nu ar trebui să lipsească de la pervazul bucătăriilor.

Totuși, în acest decor se pot integra ușor mici accente care să genereze bucurie atunci când sunt observate (roșu, ciocolatiu, albastru), ca de exemplu un set de veselă.

 

Echilibrul din farfurie

În filosofia Lagom, echilibrul din farfurie înseamnă moderație. Nu mai e o noutate că aruncăm foarte multă mâncare la gunoi.
Conform ultimei statistici europene, anual se irosesc aproximativ 88 de milioane de tone de alimente, la o populație de peste 500 milioane de locuitori. Aceste cifre ar trebui să ne dea de gândit, atât la nivel individual, cât și nivel macro (lanțuri de magazine și restaurante).

 

 

Ce schimbări putem face? Iată:

⇒ În unele țări, rușinea de a-ți lua la pachet porția rămasă pe farfurie, la restaurant, nu e atât de apăsătoare ca la noi. Dacă totuși nu ne simțim în stare să adoptăm o astfel de atitudine, iar în meniu sunt doar porții mari, putem să comandăm jumătate de porție.
⇒ În Europa de Vest au fost implementate măsuri pentru stoparea risipei alimentare, cel mai des prin donații și prin programe educaționale adresate tinerilor. Un exemplu în acest sens este Franța, prima țară din lume în care magazinelor mari li s-a interzis prin lege să mai arunce alimentele.
⇒ Și încă un aspect important: în locul alimentelor care, de multe ori, fac înconjurul planetei pentru a ajunge în farfuria noastră, ce ar fi dacă am alege produsele locale, de sezon. Așa susținem producătorii și comunitățile locale. Ați fost vreodată în Dâmbovița, la Voinești? Comuna e la o oră și jumătate de București. Mergeți într-o excursie de o zi și cumpărați chiar de la producătorii locali fructe cât pentru două săptămâni. 

 

Atitudinea ecologică

La noi în țară, amprenta comunismului a reușit să coreleze spiritul ecologic cu „zgârcenia”. A nu lăsa apa să curgă mai mult decât este necesar, a stinge becurile când părăsești încăperea sau a folosi la cumpărături sacoși textile se traduce prin Earth Friendly.

Dacă ținem cont de impactul nostru asupra lumii, schimbările din viața noastră vor veni de la sine. Poate că nu facem voluntariat, ecologizând zone din natură alături de ONG-uri, dar să fim cinstiți cu noi și cu resursele epuizabile pe care Pământul ni le dă nu cred că e atât de greu. Atât de frumos a scris și Ana despre acest subiect, încât o să reproduc aici o frază din articolul ei : „Nu avem drept de proprietate asupra planetei, ci doar de administrare”.

 

 

Relația cu jobul și relația cu noi inșine

Suntem cu toții de acord că munca este o parte importantă a vieții, dar nu obiectivul principal. Ne canalizăm toată energia către îndeplinirea responsabilităților în cele opt ore, cât suntem la serviciu. Iar în restul zilei ar trebui să învățăm să ne bucurăm de viață. Compromisul orelor suplimentare plătite ne fură activitățile sau momentele care ne fac cu adevărat fericiți.  Fie că vorbim de o cafea bună, de câteva linii de pensulă pe un colț de planșă, de o minge de baschet și câțiva prieteni sau de o simpă evadare în natură. Doar noi știm unde este linia dintre rutină și stare de bine.

 

 

Personal îmi amintesc cu greu cel mai recent moment de solitudine cu natura, în care să îmi pun ordine în gânduri și să îmbrățișez prezentul. Și asta pentru că nu-mi prioritizez suficient de bine sarcinile. Am nevoie să mă conectez cu mine, să mă opresc din fuga cotidiană și să mă debarasez de emoțiile pe care le port zi de zi. Uneori îmi iese, apoi zece zile nu, dar nu renunț. Știu că schimbarea vine în primul rând din relația cu mine.

 

Presiunea societății

Dacă vom înțelege că scopul nostru în viață nu este să-i impresionăm pe ceilalți sau să ne comparăm cu ei, abia atunci vom reduce presiunea și stresul cotidian.
Câți dintre noi nu am făcut un lucru pentru că… „trebuie”? Uneori lucrurile sunt suficiente așa cum sunt. Haineți să nu ne mai complicăm viața și să încercăm să aducem, în doze mici, filozofia Lagom în viața noastră!
Lagom înseamnă bucurie prin simplitate, înseamnă conectare cu lumea înconjurătoare, dar fără a ne lăsa copleșiți de ea.