Nivea îmi aduce aminte de copilăria mea. Mama mea cumpăra mereu de la chioșcul de lângă piață cutiuța albastră cu crema de mâini pe care o folosea întreaga familie. Și până aproape de adolescența mea, Nivea a reprezentat pentru mine doar albastru – mâini – hidratare.
Abia atunci când în viața mea a apărut primul copil, când am înțeles ce înseamnă puericultură și îngrijire a bebelușului, am descoperit întreaga gamă Nivea. Și pot spune că acum, după câțiva ani de experiență ca părinte, primul lucru la care mă gândesc atunci când aud cuvântul Nivea este gama de copii.
De-a lungul timpului am testat mai multe produse destinate celor mici: de la creme, la uleiuri și geluri de duș. De unele am fost mulțumită, de altele mai puțin, pe unele le-am recumpărat și la cel de-al doilea copil.
Din gama Nivea Baby am (re)testat de curând câteva produse prin intermediul unui program organizat de Nivea și Buzzstore. Schimbul de experiență între mămici e important atunci când participantele se afla la început de drum.
Cu toate astea, nu încurajez „datul cu părerea” între mamici, mai ales atunci când avem în discuție cazuri medicale. Despre soluții de hidratare a pielii bebelușului e în regulă să căutăm răspunsuri în mijlocul comunității de mămici, dar să punem diagnostice și să numim tratamente nu mi se pare moral și sigur.
Șamponul și spuma de baie Nivea Baby ne e cunoștință veche. Îmi amintesc că l-am folosit și la primul copil. Mi-a plăcut că parfumul e foarte puțin sesizabil, iar spuma formată e delicată. Atunci când bebelușul se comportă în apă ca un titirez, clătirea devine o sarcină greu de dus la capăt, iar resturile de spumă se pot îndepărta ușor și cu prosopul de baie, fără să lase pielea încărcată.
Produsul curăță eficient pielea, lăsând-o curată și catifelată. Este un produs tolerat ușor de copiii mei. Producătorul menționează în descrierea întregii game Baby că formulele produselor sunt dezvoltate în colaborare cu pediatrii și dermatologi.
Crema Nivea Baby este un produs descoperit de curând, adresat hidratării pielii. Ea este destinată administrării pe corp și față, recunosc însă că la nici unul dintre copii nu am aplicat o cremă pe față, nici chiar în sezonul rece.
Pe corp crema nu lasă un film gras, are o textură ușoară și intră repede în piele. La bebeluș am început să folosesc crema, alternativ cu vechiul nostru ulei de masaj, la gimnastica de dimineață. În schimb, fiica cea mare folosește crema pentru hidratarea mâinilor și a tălpilor, pentru că „așa fac mami și tati”.
Șervețele Nivea am mai testat ocazional în vizite sau deplasării și mi s-au părut de fiecare dată în regulă. Sunt suficient de umede ca să îndepărteze bine urmele gălbioare și mirositoare. 🙂
Ca regulă generală aplicată la ambii copii, după șervețel noi spălăm cu apă fundulețul bebelușului. Sărim peste această etapă doar dacă suntem plecati de acasă.
Indiferent de gama de șervețele pe care am folosit-o de-a lungul anilor (chiar am încercat multe game), nu mi-a plăcut niciodată senzația care rămâne pe piele după șervețel. Așa că puțină apă călduță după fiecare scutec ne-a ferit de dese iritații.
Totuși, atunci când au apărut iritațiile am folosit din stadiu incipient o cremă specială. Crema pentru fundulet de la Nivea este o mai veche cunoștință de-a noastră. Când călătoream cu primul copil, această cremă făcea parte din trusa de drum. O primisem cadou într-un format mic, util în călătorii.
Doi ani și jumătate, cât a purtat Maria scutec de unică folosință, ne-am folosit doar de acel flacon în toate deplasările noastre. Și asta deoarece crema este onctuoasă și nu intră în totalitate în piele, astfel că, la o singură administrare foloseam un bob de grâu de cremă. Faptul că lasă pe piele o peliculă albicioasă se datorează oxidului de zinc din compoziție. Acesta se găsește în majoritatea produselor pentru iritații.
Parfumul acestui din urmă produs este specific gamei. Personal, nu mă dau în vânt după acest miros, însă recunosc eficiența unora dintre produsele Nivea Baby.
Voi ce ați încercat din gama Nivea Baby?
Eu nu folosesc creme pentru funduleț de bebeluși – nu a fost nevoie. Dar… ce bulănașe ai pozat acolo!!!
Da, Kung Fu Panda 🙂