Ați mâncat vreodată quinoa? Știți voi – acel superaliment, bogat în proteine și fibre, care se „cuibărește” excelent printre legume, dar la fel de bine completează și un desert de casă.
Eu am luat contact cu aceste semințele abia în perioada diversificării primului copil. De prima dată mi-a atras atenția spuma care rezulta în urma fierberii. M-am gândit că sigur au în compoziție câteva saponine despre care auzisem des la cursurile de farmacognozie ale prof. Gârd.
Ei bine, ce sunt aceste saponine din quinoa și ce legătură au cu nucile de săpun din titlul articolului?
- Saponinele sunt niște compuși naturali, foarte răspândiți în regnul vegetal; de la alimente uzuale (leguminoase, spanac, sparanghel), până la castan, rădăcină de ginseng sau arbore de săpun.
- Denumirea lor provine de la specia Saponaria officinalis (lat. sapo = săpun), plantă care, în trecut, era folosită la spălarea hainelor. Prin fierberea plantei, dar mai ales a rizomului, se obținea o soluție cu aspect spumos și cu proprietăți de curățare, folosită mai ales în cazul țesăturile delicate. Mecanismul este asemănător detergenților clasici, și anume prin reducerea tensiunii superficiale a apei se formează micelii în interiorul cărora sunt atrase moleculele de grăsime.

- Saponinele sunt hidrosolubile, deci se dizolvă în apă.
- Ele sunt responsabile de gustul amar al plantelor în care abundă. De fapt, acesta este un mecanism de auto-apărare împotriva „prădătorilor”, fie că vorbim de animale, păsări, insecte sau microorganisme. În plus, au un efect iritant la nivelul mucoasei tubului digestiv, producând dureri stomacale, balonare, hipersalivație, diaree, vărsături.
Totuși, cum am ajuns eu la nucile de săpun și de ce am ales să le folosesc?
Dacă în tradiția noastră populară săpunarița (Saponaria off.) era utilizată la curățenie în gospodărie, în alte colțuri ale lumii (Asia, America de Sud) se foloseau (și încă se folosesc) fructele de la arborele de săpun (Sapindus mukorossi.). Deși sunt cunoscute sub denumirea de nuci, ele sunt de fapt jumătățile uscate ale fructelor de la care s-au îndepărtat semințele.
Despre nucile de săpun am aflat tot în perioada de după nașterea primului copil. În reprizele nocturne de alăptat, răsfoiam site-urile și blogurile ca într-un joc de domino. Treceam de la o poveste la alta, selectând din ele doar produsul/experiența/conceptul care îmi atrăgea atenția. Așa am aflat despre quinoa și alte superalimente, despre detergenții child-friendly și, implicit, nucile de săpun.
Esența unui produs nu se referă la a fi fără cusur, ci la a avea cât mai multe calități.
Deoarece informațiile generale despre aceste nuci de săpun sunt numeroase, iar Google le pune la dispoziția oricui, eu mă voi limita la a descrie experiența mea prin câteva concluzii.

⇒ Mi-au atras atenția:
• Culoarea lor brun – roșcată, care te face să te întrebi dacă nu cumva vor păta hainele albe. Am aflat că prin adăugarea bicarbonatului de sodiu în cuva pentru detergent, scap de acest inconvenient. Așa am procedat și au trecut testul. Precizez că, după două cicluri de spălare, culoarea nucilor s-a estompat,
• Aspectul de coji uscate, care ar putea să se descompună în timpul spălării, afectând sistemul de scurgere al mașinii de spălat. Rezolvarea vine prin săculețul mic de bumbac, inclus în pachet sau, mai simplu, prin folosirea unei șosete desperecheate pe post de săculeț. În cazul săculețului de bumbac, dimensiunile lui mici încomodează golirea lui. Ca o glumă – doar degetele fine de mamă pot goli săculețul de resturile de coji. Atrag atenția că, după fiecare spălare, nucile se scot și se lasă la uscat, mediul umed favorizând apariția mucegaiului.
• Mirosul – atunci când am deschis punga, mi s-a părut că miroase a acetat. Luate separat, jumătățile de nuci nu au un miros puternic, care oricum nu se imprimă hainelor în timpul spălării.
⇒ Pe instrucțiuni am citi că nucile devin eficiente la tempereturi ale apei de peste 30° C. De fapt, saponinele (substanțele responsabile de spumare) se solubilizează mai bine odată cu creșterea temperaturi. Așa că eu am lăsat nucile în apă fiartă pentru 10 minute, folosind soluția obținută la spălarea hainelor, alături de nuci. Mai multe detalii, găsiți în experimentul meu de mai jos:
https://www.youtube.com/watch?v=MX1dD6o6lBg
⇒ Fiind produse din natură, acțiunea lor este blândă, comparativ cu a detergenților chimici agresivi. Se realizează o spălare delicată (ideală în cazul hainelor colorate), dar cu o capacitate de curățare limitată.
Subliniez însă că sunt clase de saponine (ca cele din specia Sapindus mukorossi, de la care provin aceste nuci), care au efect antibacterian și antifungic (studii aici, aici și aici). Acest aspect este important atunci când vine vorba de curățenie și sănătate.
⇒ După două utilizări am ales să înlocuiesc nucile din saculeț, resturile sfărâmate ajungând în ghivecele cu flori, ca îngrățământ. Mă încântă ideea că sunt biodegradabile și că nu poluează. Un alt lucru care mi-a atras atenția a fost faptul că producătorul favorizează comerțul echitabil, sprijinind persoanele din mediile defavorizate cu locuri de muncă, mai ales în India și Nepal, de unde provin aceste nuci de săpun. În plus, nu se folosesc mașini industriale, totul se realizează manual, de la uscare și până la ambalare.

⇒ Inconveniente: ținând cont de tot ce am vorbit mai sus, aș fi fost încântată să pot folosi nucile de spălat la hainele copiilor. Tocmai pentru a le proteja pielea de acțiunea detergenților clasici. Cum copiii sunt mari colecționari de pete pe haine, dintre cele mai diverse și mai rezistente, nucile de săpun nu fac față. În experimentul meu filmat, petele de piure de legume de pe pantalonii bebelușului nu au ieșit complet, așa cum se observă în imaginea de mai jos.
Simt totuși nevoia să fac o precizare: dacă pielea copiilor mei ar fi fost afectată de vreo alergie/afecțiune (lucru frecvent întâlnit în zilele noastre) și nu ar fi tolerat detergentul obișnuit pentru copii, cu siguranță aș fi trecut peste inconvenientul petelor.

De asemenea, m-aș fi bucurat să scap de „efectul de asprire” al detergenților obișnuiți, mai ales în cazul prosoapelor. Dacă la cele de baie nucile s-au comportat satisfăcător (obligatoriu cu bicarbonat de sodiu), în cazul prosoapelor de bucătărie, petele nu s-au lăsat convinse să iasă.
⇒ Pe termen lung: voi folosi nucile de săpun doar la hainele colorate, draperii, lână și la cele care necesită o împrospătare prin spălare. Cantitatea comandată de mine îmi va ajunge multe luni de zile, pentru că, așa cum am explicat deja, la o spălare se folosesc 8 – 10 jumătăți de nuci. De aceea, vin și vă întreb pe voi: sunteți interesate să testați nucile de săpun?
Vreau să împart cu voi cantitatea de nuci pe care o am, așa că voi trimite (fără nici o obligație) câte 100 de grame din pachetul meu primelor două cititoare care vor solicita acest lucru printr-un mesaj, sub acest articol.
Dacă parcurgi cu interes și cu drag informațiile pe care le împărtășesc pe blog, distribuie articolele mele.
Mă motivează să fac lucruri din ce în ce mai mari.
Ce interesant. Vreau si eu sa incerc. M-ai facut curioasă.
Cu drag! Îți trimit.
Ceva nou ce merita incercat. Sigur îmi vor face o impresie buna. As vrea sa incerc și eu.
Îți trimit cu drag!