Sindromul intestinului iritabil – Maratonul de sănătate

Mă bucur că am reușit să ajung la una dintre edițiile de primăvară ale Maratonului de Sănătate, organizat de Secom®, în colaborare cu Mamica Urbana. Așa cum promitea în deschiderea evenimentului Victoria Donos, PR Manger Secom®, acest maraton va continua cu noi întâlniri care să aducă în fața noastră cei mai buni specialiști din domeniul medical. Pentru a fi la curent cu toate detaliile și pentru a vă putea înscrie la evenimente, urmăriți pagina lor de facebook.
De asemenea, despre experiența mea cu brandul Secom® am vorbit aici și aici.

Revenind la întâlnirea de miercuri seara din Libraria Humanitas de la Cismigiu, la o oră potrivită de răsfoit cărți cu ploaia în geam, am asistat la o scurtă descriere a celor mai frecvente tulburări digestive de care suferă în acest moment populația noastră. Invitat a fost dr. Eugen Crăciun, medic specialist gastroenterologie și hepatologie, care a încercat să aducă termenii medicali străini urechilor noastre într-un limbaj cât mai adecvat și mai clar, stabilind baza tabloului patologic al sistemul digestiv.

Primul lucru punctat de domnul doctor a fost definirea sindromului de intestin iritabil, care înseamnă o creștere a sensibilității, atât a intestinului subțire, cât și a intestinului gros, la cote care generează simptome (durere și balonare). Această patologie, cunoscută mai mult sub numele de „colon iritabil”, afectează toate vârstele (excluzând copiii), femeile  având însă o predispoziție mai mare.
Confuzia pe care mulți pacienți o fac este aceea că „iritabil” = „iritat”, ceea ce este greșit, domnul doctor explicând că din punct de vedere imagistic, intestinul arată normal. Tocmai de aceea, diagnosticul de SII (sindrom de intestin iritabil) se pune foarte greu, prin excluderea celorlalte afecțiuni digestive. Nu se poate vorbi de un algoritm de diagnosticare, experiența doctorului fiind foarte importantă în acest caz. De asemenea, relația pacient – doctor poate avea un rol cheie, cunoașterea componentei psihologice a pacientului, trecutul său medical, alergiile alimentare de care suferă, toate contribuie la definirea acestei afecțiuni.

Simptomele care se iau în calcul sunt:

• durerea însoțită de balonare cel puțin de două ori pe săptămână, cel puțin trei luni,
• senzația de defecație incompletă,
• tulburări ale tranzitului (diaree, constipație).

Domnul doctor Crăciun a asociat foarte bine acest SII cu o umbrelă largă ce acoperă multe manifestări, pentru că se poate confunda ușor cu alergiile alimentare (de ex. intoleranța la gluten), cu boli inflamatorii, cu infecții intestinale.
Experiența lui profesională și rapoartele ultimelor studii medicale îi întăresc convingerea că, pe lângă factorul psihologic al pacientului, un impact major în instalarea acestui sindrom ar avea și dezechilibrul florei intestinale. Acea populație bacteriană care se formează la nivelul tubului digestiv în primele săptămâni de viață extrauterină, în funcție de produsele cu care vine în contact bebelușul, este ca o hartă proprie și unică, asemănător codului genetic.
Tragem de aici concluzia că un tratament pe bază de probiotice care să restabilească echilibrul florei intestinale are o eficiență bună, dar nu completă în cazul SII.

Deși personal mi-ar fi plăcut să se dezbată și mai mult acest subiect al sindromului de intestin iritabil, datorită frecvenței cu care îl aud în rândul pacienților mei, timpul alocat Maratonului de Sănătate trebuia să permită o trecere în revistă și a celorlate afecțiuni digestive, la fel de frecvente și supărătoare.

În linii mari:

• •  în constipația habituală  sau cronică (știți acele persoane care se plâng că suferă de-o viață de constipație) eficiența produselor pe bază de probiotice și prebiotice este mai scăzută decât în cazul constipației din SII,

• • peristaltismul intestinal este stimulat atunci când mâncăm (reflex gastrocolic), astfel că mâncând mai des și mai puțin ne reglăm digestia,

• • sportul și hidratarea rămân în continuare arme foarte bune împotriva constipației,

• • prebioticele sunt fibre nedigerabile (ca structură chimică sunt niște oligozaharide), care asigura suportul pentru dezvoltarea bacteriilor benefice (probioticelor).

• • cele mai cunoscute prebiotice sunt inulina si fructo-oligozaharidele (FOS), iar cele mai cunoscute probiotice sunt Bifidobacterium sp.,

• • nu toate arsurile și durerile digestive se asociază cu gastrita, însă gastrita se manifestă prin durere și arsură,

• • 70-80% dintre gastrite sunt cauzate de infecția cu Helicobacter pylori, procente mai mici sunt reprezentate de cauze medicamentoase, stil de viață dezordonat etc,

• • în schemele de tratament pentru infecția cu Helicobacter pylori se utilizează de obicei două – trei antibiotice, un antimicotic și un inhibitor de aciditate gastrică; cu toate acestea, în ultimul timp această bacterie a dezvoltat o rezistentă din ce în ce mai mare la antibiotice (ca o paranteză, iată unde duce abuzul de antibiotice fără recomandarea medicului de la vârste fragede! Rămân mereu surprinsă cu câtă inconștiență cer părinții antibiotice pentru tratarea infecțiilor virale).

• • Helicobacter pylori se transmite foarte ușor prin salivă (atenție la sărut, vizitele la cabinete medicale, restaurante sau cantine studențești).

• • alimentația echilibrată este de preferat chiar și în cazul afecțiunilor digestive, fiecare individ putând identifica singur alimentele care îi accentuează problemele, renunțând apoi la ele progresiv.

• „să evităm stresul!” nu este o recomandare tocmai bună de dat unui pacient, pentru că acest lucru este aproape imposibil de realizat 🙂