Tatăl meu avea o vorbă: e dureros să pierzi brusc pe cineva drag, dar e și mai dureros să-l vezi suferind lângă tine și tu să nu poți face nimic.
Îngrijirea paliativă în România e aproape inexistentă.
La nivel național există doar 5 centre de îngrijire paliativă, cel mai cunoscut fiind HOSPICE Casa Speranței.
Din păcate, știm cu toții ce înseamnă să ai un prieten sau un membru al familiei cu o boală cronică progresivă sau incurabilă.
În ultimele luni de viață ale bunicului meu ne-am confruntat cu neputința de a-i ameliora suferința. Evoluția ireversibilă a bolii și vârsta lui înaintată, pe de o parte, și aroganța cadrelor medicale cu care a intrat în contact, pe de altă parte, i-au atârnat de gât pancarda cu „Du-te acasă! Nu mai e nimic de făcut.”
Din păcate, paliația nu poate fi făcută doar de familia pacientului. Aceasta este o ramură medicală importantă, care impune o abordare holistică: fizică, psihică și socială, atât pentru pacienții cu boli amenințătoare de viață, cât și pentru familiile acestora.
Fiecare grav bolnav are nevoie ca, pe bucățica de drum care i-a mai rămas de parcurs în viață, să fie susținut în primul rând moral și social.
De peste 27 de ani, HOSPICE Casa Speranței încearcă să diminueze suferința pacienților și a familiilor acestora, prin intermediul celor două spitale proprii din Brașov și București, a centrelor de zi din Zărnești și Făgăraș, dar și prin intermediul miilor de voluntari care reușesc să strângă fonduri și sponsorizări.
Astfel, organizația reușește să ofere îngrijire medicală gratuită pentru copii și adulți cu boli incurabile.
Aceasta este motivația mea din spatele deciziei de a alerga la Transmaraton 2019, pe 15 septembrie 2019.
Proiectul pe care îl susțin anul acesta, împreună cu ceilalți alergători HOSPICE Casa Speranței, vizează copiii din centrele HOSPICE care “nu-și mai găsesc locul în școlile clasice”.
Ei trebuie susținuți să se bucure de fiecare moment al prezentului, indiferent cât de lung sau de scurt este acesta pentru ei.
Pentru a-mi duce angajamentul la bun sfârșit, am nevoie de ajutorul tău.
Donează alături de mine pentru ca acest capitol al poveștii lor să fie mai frumos decât toată viața lor de până acum.
Mai jos găsiți linkul spre pagina mea de fundraiser.
Targetul meu este de 700 lei.
Am nevoie de 33 de oameni dragi
care să susțină proiectul cu 20 de lei fiecare.
Eu am făcut deja prima donație.
https://www.transmaraton.org/participanti/andreea-neagu-nu-mi-place-ultimul-capitol-al-povestii-ajuta-ma-sa-l-rescriu/#s-donatii
